Bookaholic

La mijlocul acestei luni, s-a lansat iZiLIT, prima aplicație românească ce recomandă zilnic utilizatorilor câte o carte din literatura română contemporană. Am întâmpinat vestea cu entuziasm, mi se pare o idee excelentă – și era și timpul ca cineva să o pună în practică. Acel „cineva” este o instituție publică, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov – știu, e surprinzător pentru o parte dintre cititori, cei care asociază bibliotecile publice cu niște instituții „prăfuite”. Iată că, cel puțin la Brașov (și vă asigur că nu numai), nu e cazul, ba dimpotrivă. 

Mi-am descărcat aplicația de la lansare și mă bucură zilnic cu câte o recomandare faină. Îmi doresc să aveți și voi parte de această bucurie. 🙂 De aceea, e musai să știți mai multe despre aplicația cu pricina. Așa că m-am gândit să stau de vorbă cu Claudia Popescu, Șef serviciu Informare și Formare Continuă la Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov. Am conversat despre drumul iZiLIT de la idee la produs, despre ce înseamnă această aplicație, ce veți găsi acolo, ce planuri de viitor sunt pentru ea, de ce au ales să promoveze astfel literatura română contemporană și multe, multe altele. Pe care, ca de obicei, vă invit să le citiți în rândurile ce urmează.

Ce este iZiLIT? Cum ați ajuns la acest nume?

iZiLIT este o aplicație pentru telefoane mobile, care și-a propus să promoveze cultura scrisă în rândul tinerilor, sub forma recomandărilor zilnice de lectură din literatura română contemporană.

Ne-am dorit un titlu scurt, atractiv, de impact (mediul în care urma să dezvoltăm produsul impunea acest lucru) și, după îndelungi căutări – proiectul era gata de ceva vreme, îi lipsea doar numele potrivit –, acesta a apărut exact în momentul în care, pentru a mia oară, ne-am întrebat: „Ce este această aplicație, în esență?”. Cel mai simplu răspuns a fost: „O întâlnire zilnică cu literatura”, Și, de aici până la titlul iZiLIT, a fost doar un acronim distanță.

Așadar, iZiLIT – intâlnire Zilnică cu LITeratura a devenit numele aplicației, iar sonoritatea lui iZi, care te duce cu gândul la englezescul „easy” (ușor), pentru noi tradus prin „acces ușor la literatură”, a fost un argument în plus că găsisem titlul potrivit. Așa credeam, credem, sperăm.

Cine este în spatele proiectului?

iZiLIT este un proiect cultural dezvoltat de Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, în parteneriat cu Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) și Uniunea Editorilor din România (UER), cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Când și cum v-a venit ideea de a dezvolta o astfel de aplicație de mobil?

Criza lecturii literare și scăderea interesului copiilor și tinerilor față de carte este un fenomen real al ultimului deceniu, o problemă aflată pe agenda mai multor state membre ale Uniunii Europene, nu doar una specific românească.

Concluzia comună a rapoartelor naționale ale statele membre ale UE, cu privire la tineri și accesul lor la cultură, este că oferta culturală și, implicit, cea de cultură scrisă, este neinteresantă și neatractivă, dar mai ales neadaptată la modurile și practicile de consum cultural ale tinerilor, care sunt mai degrabă interactive, influențate într-o mare măsură de utilizarea noilor tehnologii.

În România, din datele comparative ale Barometrului de Consum Cultural pe anii 2015 și 2014, se constată aceeași tendință de scădere a interesului pentru carte și lectură. De asemenea, există diferențe semnificative în funcție de mediul de rezidență al tinerilor. Astfel, în mediul rural, 49% declară că nu au citit nicio carte în ultimele 12 luni, față de mediul urban, unde procentul acestei categorii este de 31%. Explicația pentru această situație este că urbanizarea atrage după sine stiluri de viață ce presupun un grad mai mare de informare și de cunoaștere, dar și de acces.

Aceste trei cuvinte cheie – informare, cunoaștere, acces – ne-au ajutat să definim soluția aplicației. O aplicație pentru telefone inteligente, pentru că ele au pătruns peste tot, putea fi soluția de a prezenta cărți și lecturi tuturor, inclusiv sau mai ales în localitățile mici și mijlocii din țară, acolo unde nu există biblioteci, librării, evenimente culturale.

Apoi, alegerea literaturii române contemporane a fost determinată de rezultatele unui studiu realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională București, pe un eșantion de 2300 de elevi. Ele arătau că tinerii asociază cititul cărților cu activitatea școlară. 44,7% dintre cei chestionați nu citeau romane, ceilalți au amintit doar titluri din bibliografia obligatorie pentru examenul de bacalaureat. Tinerii intervievați au menționat ca scriitori români preferați doar autori canonici, studiați la școală, între primii zece pe lista preferințelor neregăsindu-se niciun scriitor contemporan.

Care este grupul țintă al iZiLIT? Cum promovați aplicația, cum ajunge ea la grupul țintă?

Evident, grupul țintă este reprezentat de tineri, lor ne adresăm.

Ineditul acestui proiect, fără să ținem seama că propune prima aplicație de acest fel din spațiul românesc, constă în faptul că reprezintă un instrument modern de accesare și explorare a literaturii române contemporane, dedicat tinerilor, fiind în același timp și un instrument profesional, dedicat bibliotecarilor.

Afirmația „Bibliotecarul citește multe cărți” este doar un mit. Abundența informațională, diversificarea serviciilor de bibliotecă, multitudinea evenimentelor culturale organizate de biblioteci au redus considerabil timpii de informare, documentare și lectură ai bibliotecarului, iar aplicația iZiLIT ajută din acest punct de vedere, fiind și o sursă de informare profesională. De asemenea, ea reprezintă un sprijin important în achiziția de carte pentru bibliotecă, în special pentru bibliotecile mici și mijlocii, dar și pentru cele mari, publice sau școlare.

Și, nu în cele din urmă, oferă posibilitatea tuturor categoriilor de biblioteci să furnizeze utilizatorilor lor servicii moderne de recomandare de lectură – acesta este unul dintre cele mai vechi servicii de bibliotecă, terminologia sa (Reading Advisory Service) a fost introdusă în 1876 de către americanul Samuel Sweet, și, de atunci, se realizează în același mod, „față în față”, bibliotecar și utilizator, iar, în ultima vreme, de la foarte puțin înspre deloc, din motivele amintite mai sus – vezi și practicile de consum cultural ale tinerilor.

De aceea, unul dintre partenerii firești pe care ni i-am dorit în proiect a fost ANBPR, care, prin persoana directorului său executiv, Ioana Crihana, a înțeles ce propunem și s-a alăturat cu entuziasm demersului nostru, astfel încât să putem veni împreună în sprijinul tuturor bibliotecilor. Aceasta este una dintre modalitățile prin care aplicația ajunge la tineri, prin intermediul bibliotecilor din toată țara.

Cu cel de-al doilea partener al proiectului, UER, a fost dragoste la prima vedere, le-a plăcut foarte tare ideea noastră, așa că în scurt timp au devenit parte a proiectului și ne-au ajutat în selecția cărților destinate bazei de date iZiLIT.

UER este prezentă la toate târgurile de carte din țară și aceasta este o a doua modalitate prin care aplicația va ajunge la tineri, de această dată la cei care participă la acest gen de evenimente dedicate cărții.

Pentru tinerii care nu frecventează nici bibliotecile și nici târgurile de carte, în strategia de promovare a proiectului avem prinsă activitatea numită „Caravana iZiLIT”, ceea ce înseamnă că echipa de proiect se va deplasa în licee și în universități din țară pentru a prezenta aplicația.

De asemenea, datorită particularității aplicației de a permite utilizatorilor împărtășirea informațiilor despre cartea zilei pe propriile rețele de socializare, contăm și pe ajutorul lor în promovarea aplicației.

Intenționat am lăsat la urmă ultima categorie de utilizatori/beneficiari/promotori, pentru că este vorba chiar despre autorii de literatură română contemporană. Sunt și tineri, si cei mai mari consumatori și ne-au și ajutat deja în promovare. Țin să-i mulțumesc pe această cale lui Florin Lăzărescu, grație căruia vom fi prezenți la FILIT 2017, unde vom prezenta aplicația, în data de 7 octombrie, ora 12.00, Cortul FILIT.

Mi-am instalat, încă de la lansare, iZiLIT. Aplicația îmi trimite o singură notificare pe zi, iar recomandarea de lectură este cât se poate de simplă: coperta cărții, titlul, autorul/autoarea, data recomandării, o scurtă descriere a volumului (de pe coperta a IV-a sau dintr-o cronică) și o biografie succintă a scriitorului/scriitoarei. Aproape că încape pe tot ecranul. Cum ați gândit structura și cum ați făcut selecția cărților, a autorilor, a textelor? Este baza de date înnoită permanent? Altfel spus, există șanse ca aceasta să fie în pas cu ultimele apariții editoriale?

În definirea structurii aplicației am plecat de la caracteristicile practicilor de consum cultural ale tinerei generații și de la caracteristicile generației Millenials, în general. Aplicația trebuia să fie una simplă, intuitivă, ușor de folosit, să permită control, să aibă un oarecare grad de interactivitate, să respecte principiul de „instant gratification”(răsplată imediată).

De aceea, nu există o condiție de autentificare pentru descărcarea aplicației. Cu cât procesul este mai greoi și implică parcurgerea mai multor pași pentru a descărca aplicația, șansele să renunț să o mai fac cresc. Informația a fost esențializată, încape aproape toată informația pe ecran, așa cum bine ai remarcat, pentru că, în general, timpul petrecut pe pagina unei aplicații sau a unei pagini web este extrem de scurt. Dacă nu obțin imediat informația de care am nevoie, renunț sau, în cel mai fericit caz, caut în altă parte. Cu cât trebuie să utilizez mai mult scroll-ul pe telefon, șansele să citesc textul până la capăt devin tot mai mici.

Interactivitatea am asigurat-o incluzând posibilitatea de a manevra informația primită, respectiv: distribuire pe rețele sociale, salvare ca text în note-ul telefonului, descărcarea imaginii copertei cărții. Tot la partea de interactivitate, dar mai ales control, există opțiunea „Favorite”. Este o modalitate prin care utilizatorul își poate personaliza lectura. Poate alege dintre recomandările primite acele cărți care prezintă interes pentru el, le poate salva într-o listă separată printr-o simplă apăsare de buton, fiindu-i asigurat astfel accesul rapid doar la cărțile preferate.

Selecția cărților a constituit una dintre activitățile laborioase ale proiectului și a fost realizată pe baza mai multor date: statistici de bibliotecă realizate la nivel național, date deținute de UER cu privire la preferințele cititorilor, exprimate în cadrul topurilor de carte realizate de majoritatea editurilor, a vânzărilor de carte, a valorii cărților exprimată prin traducerea în alte limbi și/sau a premiile obținute, ca și prin consultarea site-urilor de specialitate. Trebuie să precizez că Bookaholic.ro este unul dintre site-urile la care am apelat cu încredere.

Mulțumim, ne bucurăm să auzim acest lucru.

De ce ați ales să fie o aplicație cu recomandări din literatura română contemporană și nu recomandări din literatura universală sau sugestii de cărți, în general?

Am ales literatură română contemporană pentru că, deși este o literatură valoroasă, nu este studiată în școală, iar numele autorilor de literatură română contemporană sunt aproape necunoscute de majoritatea tinerilor. Că vorbim despre o literatură valoroasă stau mărturie numeroasele premii primite de scriitorii români în ultimii ani. Numai în 2016, scriitorii români și-au adjudecat câteva importante premii internaționale: Premiul „Jean Monnet” al festivalului Littératures Européennes – Matei Vișniec, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură – Claudiu M. Florian, Premiul Feria Internacional del Libro (FIL) din Guadalajara, Mexic – Norman Manea, Marele Premiu „Gregor von Rezzori” al Festivalului Scriitorilor din Toscana – Mircea Cărtărescu etc.

Literatură română contemporană pentru că, în fiecare an, apar autori și titluri noi, romane ori volume de proză scurtă bine scrise, cu abordări interesante și îndrăznețe, în care tinerii au șanse mult mai mari să se regăsească decât în literatura universală, de exemplu, datorită temelor abordate, a construcției, a limbajului.

Literatură română contemporană pentru că este scriitura care poate schimba percepția tinerilor asupra lecturii, de la lectura-activitate școlară obligatorie la lectura-activitate recreativă, cititul de plăcere, condiție esențială, spunem noi, pentru „creșterea” cititorilor.

Meniul aplicației are patru categorii: „Daily Book” – unde apare recomandarea zilei –, „Istoric” – unde îți poți reaminti ce cărți ți-au fost recomandate zilele trecute –, „Favorite” – unde apar cărțile pe care ți le-ai „însemnat” – și secțiunea „Despre noi” – unde putem citi, pe scurt, despre proiect. Fiecare recomandare primită poate fi dată mai departe, fie direct prin butonul de Facebook, fie prin intermediul butonului de „share”, care are mai multe opțiuni. Și pot fi lăsate comentarii de către utilizatori. Una peste alta, designul aplicației este minimalist. Aveți în plan să mai adăugați ceva pe viitor?

Sigur! Răspunsul nu poate fi decât afirmativ. Este primul proiect de acest fel din România, suntem la început. Am plecat de la o nevoie, aceea a lipsei de interes pentru carte și lectură literară în rândul tinerilor și de la serviciile tradiționale de bibliotecă, recomandarea de lectură, pentru care am încercat să găsim o soluție comună.

Aplicația urmează să fie dezvoltată, pentru că fără acces direct la întregul conținut al cărții, ea nu poate fi completă. De aceea, dincolo de creșterea bazei de date, cu volume noi, intenționăm să adăugăm aplicației informații legate de modul de procurare al cărților respective. Acestea vor fi link-uri către Book Store Apple, Amazon sau edituri care dețin cartea sub forma de ebook, ca și informații legate de bibliotecile de la care pot fi împrumutate cărțile dorite.

Ați primit, până acum, vreun feedback din partea utilizatorilor?

Doar feedback pozitiv, ceea ce ne onorează, ne sperie, dar ne și obligă în același timp. Dezvoltarea și perfecționarea aplicației vor fi principalele noastre preocupări în perioada imediat următoare încheierii acestei etape a proiectului.

Care a fost cea mai mare provocare în realizarea acestei aplicații?

Provocarea majoră nu a fost și nu este reprezentată de realizarea aplicației în sine, am muncit cu drag la ea, fiecare secundă. Adevărata provocare abia acum începe și vom ști dacă am reușit în demersul nostru în momentul în care numărul cumpărătorilor, cititorilor, consumatorilor de literatură română contemporană va crește.

Ce alte proiecte faine are în derulare sau în pregătire Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov?

Foarte pe scurt, pentru că este vorba de alte trei proiecte, care se întâmplă tot în această perioadă:
„CRESC la bibliotecă!” – proiectul se înscrie în aria tematică a Educației prin Cultură și este dedicat celebrării Centenarului României Moderne. Inițiat de biblioteca din Brașov, proiectul se desfășoară în parteneriat cu alte trei biblioteci județene – Caraș-Severin, Dolj și Sălaj – și își propune ca tinerii și copiii cu vârstele cuprinse între 12 și 16 ani, care provin din medii defavorizate, să conștientizeze valorile și semnificațiile Primului Război Mondial și ale Marii Uniri din 1918.

Activitățile proiectului cuprind un atelier interactiv de istorie, numit „Istoria Altfel”, ce include și documente vizuale legate de evenimentele care au influențat destinul României în perioada Primului Război Mondial. Al doilea atelier, numit „Istoria Citită”, constă în studierea corespondenței de epocă, adaptată specificului local, și instruirea copiilor în redactarea de scrisori. Cea de-a treia activitate este intitulată „Istoria de Ieri, Azi”, atelier în cadrul căruia copiii vor realiza interviuri cu persoane care vor relata amintirile lor despre evenimentele din preajma Unirii României. Mai precis, este vorba despre surse de istorie orală, de repovestire a experiențelor celor care au participat la Unire de către urmașii lor, cei care păstrează aceste amintiri de viață.

Proiectul a pornit de la nevoia de servicii culturale oferite de biblioteci audienței pasive, adică acelor tineri aflați în situații vulnerabile și de risc cauzate de sărăcie și acces deficitar la cultură. Impactul proiectului vizează atât publicul țintă, cât și nivelul instituțional al bibliotecilor publice, care își vor diversifica oferta educațională. De asemenea, produsele proiectului – kitul educațional și testimonialele – vor fi diseminate între parteneri, în rândul școlilor și profesorilor interesați să preia modelul, precum și în instituțiile care oferă servicii culturale și sociale. Prin acest proiect, ne propunem să valorificăm patrimoniul cultural local, să susținem accesul liber la cultură, să cinstim memoria Unirii din 1918, să promovăm cultura incluzivă și colaborarea inter-instituțională la toate nivelurile.

„Jurnalul – portal spre cultură” este un proiect editorial înscris pe aria tematică noile media, prin care ne-am propus să aducem în atenția tinerilor documente manuscris din colecțiile speciale ale bibliotecii, propunând noi chei de lectură. În acest scop, am apelat la manuscrisul lui Valeriu Braniște, Diariul meu de septiman (Jurnal de licean, 1885 – 1886), aflat în colecțiile speciale ale bibliotecii. Este vorba despre jurnalul unui elev de 17-18 ani, trăitor în monarhia austro-ungară în anii 1885-1886, în care sunt descrise nivelul educației școlare, valoarea dezvoltării multiculturale, necesitatea construirii unui mod de gândire intercultural, dar și lecturile vremii. Proiectul se află în plină desfășurare, nu vă pot dezvălui mai multe acum, însă vă promit că veți fi primii care îl veți putea „răsfoi”.

„Nihon made – Cultură ilustrată pentru tineri” este un proiect editorial inițiat de Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, în parteneriat cu Asociația Musashino Japonia, și co-finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Scopul proiectului constă în apropierea tinerilor față de cultura scrisă prin oferirea unei reviste manga dedicate lor.

Ilustrațiile sunt realizate în tehnica grafică manga, de inspirație japoneză, de către tineri talentați care, cu ajutorul bibliotecii, debutează în lumea culturală. Subiectul în sine tratează emoții specifice adolescenților – confuzia, întâlnirea cu necunoscutul, definirea sinelui în raport cu ceilalți etc. –, toate redate în povestea a doi liceeni ajunși într-o școală din Japonia.

Alternând familiarul cu necunoscutul, dorim să încurajăm spiritul de explorare al tinerilor, ghidându-i spre cultură și literatură, însă nu în înțelesul lor scolastic, ci subliniind regăsirea prin cultură și aventura dialogului inter-cultural.

În final, ne dorim ca adolescenții, dar și adulții, să perceapă biblioteca și instituțiile de cultură nu doar ca resurse de informare, ci și ca factori facilitatori pentru implicarea activă în actul de cultură. Dorim să construim o relație de reciprocitate și de familiaritate caldă între noi, ca bibliotecă, și cititorii noștri.

Dacă ați recomanda dumneavoastră câte o carte pe zi, timp de o săptămână, ce titluri din literatura română contemporană ați alege?

Exact ceea ce veți găsi pe aplicația iZiLIT în săptămâna următoare, de aceea vă invit să o descărcați – de pe Google Play sau App Store.